Ce nevoi au persoanele vârstnice care necesită îngrijire
Bătrânețea este un proces complicat și aduce cu sine o serie de modificări pe care doar cei atenți și sensibili le pot observa și accepta. Îngrijitoarele de persoane vârstnice trebuie să țină cont de faptul că bolile de care suferă bătrânii au nevoie de atenție specială și tratament corespunzător, iar nevoile tind să se accentueze și să necesite o satisfacere imediată.
Meseria lor cere o responsabilitate mare și atenție la detalii, cunoașterea vârstnicului fiind esențială pentru o bună desfășurare a activității. Necesitățile seniorilor nu diferă cu mult de cele ale adulților sau copiilor, însă unele dintre ele se pot dezvolta odată cu trecerea timpului. Dat fiind faptul că bătrânețea înseamnă de multe ori neputință și singurătate, este de datoria îngrijitoarei să aibă grijă ca seniorul să nu simtă atât de copleșit de aceste provocări ale vârstei.
În cele ce urmează, vom prezenta atât nevoile generale ale persoanelor care necesită îngrijire, precum și pe cele specifice, pentru ca îngrijitoarele și îngrijitorii să înțeleagă cât de complexă și interesantă este meseria lor.
Nevoile fiziologice
În această categorie sunt incluse toate trebuințele orientate spre menținerea funcționării normale a organismului (hrana, apa, aerul, somnul, nevoia de a se proteja de frig și căldură). Acestea sunt necesare pentru a supraviețui și reprezintă cele mai puternice nevoi ale omului. Dat fiind faptul că persoana vârstnică este posibil să nu mai poată să-și satisfacă toate aceste nevoi, sarcina cade în grija îngrijitoarei. Aceasta trebuie să îi ofere seniorului hrană ușor digerabilă, conformă dietei recomandate de către medic, să se asigure că mediul în care locuiește este curat și aerisit, să aibă grijă să-i creeze o atmosferă plăcută și să se asigure că somnul lui este odihnitor.
Nevoia de siguranță
Odată satisfăcute nevoile fiziologice, următoarele care cer atenție sunt cele de securitate. Orice persoană dorește să se simtă sigură și să trăiască departe de orice amenințare a vieții, iar vârstnicii tind să simtă această necesitate mult mai accentuat. Pentru a elimina disconfortul, este nevoie ca îngrijitoarea să îl asigure pe senior, ori de câte ori este nevoie, că este în siguranță și să nu întreprindă anumite activități precum aducerea persoanelor străine în locuință, lăsarea în casă a unor oameni care nu au fost anunțați etc. Vârstnicul va primi doar vizitele care au fost anunțate și aprobate în prealabil tocmai pentru a se evita crearea unor situații deranjante.
Nevoia de dragoste și apartenență
Se știe că nimeni nu poate trăi singur, departe de semenii săi. Nevoia de prietenie, familie, apartenență la un grup sau chiar cea de implicare într-o relație intimă non-sexuală sunt cele care au un impact major asupra sănătății unei persoane. Pentru majoritatea vârstnicilor, trecerea timpului a adus cu sine și anumite dureri precum pierderea soțului/soției, pierderea unor rude sau pierderea unor prieteni, astfel că ei simt nevoia de dragoste mai mult ca oricând. Îngrijitoarea trebuie să comunice cu persoana îngrijită, să se intereseze de problemele ei, să organizeze activități care să-i înlăture gândul de la singurătate și să faciliteze, dacă se poate, contactul cu alte persoane. O metodă pentru a satisface nevoia de apartenență este participarea la evenimente socio-culturale unde vârstnicul poate interacționa cu persoane cu aceleași hobby-uri și preferințe.
Nevoia de a avea încredere în sine
Modul în care ne privim pe noi înșine ne influențează foarte mult. În cazul vârstnicilor, stima de sine scade la cote alarmante. Acest lucru accentuează depresia cu care orice persoană în etate se luptă. Pentru a-i ajuta să se simtă bine în pielea lor, îngrijitoarele trebuie să le îngrijească aspectul exterior (ex. să le coafeze/machieze pe doamne, să-i îmbrace prezentabil pe domni) și să îi implice în activități care să le arate de ce sunt capabili (ex. jocuri în care să-și demonstreze abilitățile, evenimente în care pot discuta despre subiecte specifice).
Nevoia de autorealizare
Nevoia de autorealizare este tradusă prin dorința omului de a se evidenția ca o persoana unică, de a-și descoperi potențialul maxim și talentele. Dacă vârstnicul îngrijit manifestă dorința de a face ceva deosebit în viață, îngrijitoarea trebuie să îl susțină și să-l ajute în îndeplinirea acelui țel deoarece niciodată nu este prea târziu pentru a-ți urma aspirațiile.
În concluzie, atunci când este vorba de nevoile vârstnicilor, acestea tind să fie mai solicitante odată cu trecerea timpului. Atâta timp cât bătrânețea înseamnă neputință, sarcina de a crește încrederea în sine a seniorului este cea care necesită cea mai mare atenție din partea îngrijitoarei. Aceasta este responsabilă de persoana îngrijită nu doar în ceea ce privește hrana și curățenia, ci și din punct de vedere al fericirii. Astfel, trebuie să o ajute să își recapete încrederea în propriile puteri, să se respecte și să aprecieze viața așa cum este.